Un nou inceput

Hey lume, eowyn s.a intors cu mai mult forta si mai mult dorinta de a scrie….Stiu ca au trecut secole de cand am scris ultima data pe blog dar viata e…sa zicem ca un carusel, plina de suisuri s coborasuri si uneori de surprize mai mult sau mai putin placute.Uneori, luptand cu aceste obstacole pierdem din vedere ce e cu adevarat important si ce ne motiveaza, iar in cazul meu acesta e scrisul. Pentru o „scurta” perioadat de timp n.am regasit acea stare de psirit atat de necesara pentru a scrie ce reflecta sufletul si mintea mea din cartile citite, si deci ma folosesc de aceasta ocazie de a.mi cere scuze si de a face promisiunea ca de acum incolo sa incerc sa postez cat mai regulat. ( Apropo dragilor, Berlinul va saluta si pe cei dornici de o plimbare pana peste hotarul german, va asteapta cu nemaipomenitele sale minuni ( asta asa ca o paranteza si o scuza pentru absenta mea ;;) )Dar revenind la oile sau in cazul nostru la cartile noastre 🙂

Ati simtit vreodata ca o carte vi se potriveste mai bine ca orice pe aceasta lume? Ca actiunea ei, desi nu are nimic in comun cu realitatea voastra, vi se muleaza perfect, ca va regastiti in personajele si situatiile descrise? Ca desi nu aveti nimic in comun cu ce se petrece in carte, parca tot ce e descris in ea e despre voi?…Ei bine eu am trait aceasta senzatie, citind romanul ” Cand greirii plang” de Charles Martin.Nu gasesc alt cuvant care sa il descrie mai bine decat: perfect!

Povestea incepe intr.un mic orasel din sudul Americii, unde o fetita in rochita galbena vinde limonada. Strainul misterios care se opreste, obligat de caldura si manat de curiozitate, sa bea o limonada, citeste mai multe decat lasa sa se vada din cicatricea de pe pieptul fetei,  prea putin mascata de rochita. Dar un sofer neatent, schimba pentru totdeauna vietile celor doi necunoscuti. Cine e misteriosul barbat, care e povestea fetitei in rochie galbena si cum ajung sa se intrepatrunda destinele atat de fragile ale celor doi ramane sa descoperiti voi. Romanul se dovedeste a fi unul sensibil, care, desi presarat pe alocuri cu detalii tehnice despre chirurgii sau barci, reuseste sa starneasca emotii profunde, sa ridice probleme existentiale si sa sondeze sufletul uman, aducandu.l aproape de drama personajelor. Eu una am iubit acesata carte, am plans si am ras alaturi de protagonisti, am simtit suspansul si am stat cu sufletul la gura in asteptarea finaului. 

NU pot decat sa v.o recomand tuturor, cu cea mai draga inima.

Image

 

Lansez din nou, ca de fiecare data, propunerea ca voi sa veniti cu idei, propunei, opinii in legatura cu cartile pe care ar trebui sa le citim sau despre care ati dori sa scriem.

Pana data viitoare…lectura placuta 🙂 ( Alex)

                                          

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s